REPERE MONOGRAFICE - GENEZE

   Satul Mihail Kogălniceanu se formeaza la începutul secolului al XlX-lea în contextul creării în zona a numeroase târle de oieri transilvăneni (din Carpaţii Meridionali) fiind atraşi de vegetaţia bogată a luncii lalomiţei şi Dunării.
  Veniţi prin "învoiala boierească", ei şi-au aşezat târlele în meandrele (coturile) râului lalomiţa.
   Această aşezare rurală s-a format la început din târlele lui Iepure ce avea în componenţă 13 familii, toţi "iconcmi de oi".
   S-a numit Cotul lui Iepure, dupa numele celui mai bogat oier, Tanase Iepure.
   Probabil din cauza inundaţiilor râului Ialomiţa, cam în aceeaşi perioadă, Târlaşii s-au mutat pe terasa (câmpie), formând pe moşia Mănăstirii Mislea, o nouă aşezare, "satul Mislea".
   În 1903, au fost aşezaţi în nord-estul satului, oameni din judeţele Vlaşca, Teleorman, împroprietăriţi din moşia Misleanca.
Predominanţa vlăscenilor din aceasta parte a satului, a făcut să li se spună locuitorilor de aici "vlăsceni".
   În 1906 au fost colonizaţi oameni din zona Buzăului care au populat nord-vestul satului actual.
   Şi astăzi se spune "munteni" locuitorilor din această parte de sat.
   În 1908, cele trei unităţi de sat, "Cotul Vechi", "Vlăscenii" şi "Muntenii", au fost unite într-un singur sat sub numele de Mihail Kogălniceanu după numele primului-ministru care a împroprietărit ţăranii.

Prof. M. Negrean