REPERE MONOGRAFICE - GENEZE
Satul Mihail Kogălniceanu se formeaza la începutul secolului al XlX-lea în contextul creării în zona a
numeroase târle de oieri transilvăneni (din Carpaţii Meridionali) fiind atraşi de vegetaţia bogată a luncii lalomiţei şi Dunării.
Veniţi prin "învoiala boierească", ei şi-au aşezat târlele în meandrele (coturile) râului lalomiţa.
Această aşezare rurală s-a format la început din târlele lui Iepure ce avea în componenţă 13 familii, toţi "iconcmi de oi".
S-a numit Cotul lui Iepure, dupa numele celui mai bogat oier, Tanase Iepure.
Probabil din cauza inundaţiilor râului Ialomiţa, cam în aceeaşi perioadă, Târlaşii s-au mutat pe terasa (câmpie), formând pe moşia Mănăstirii Mislea, o nouă aşezare, "satul Mislea".
În 1903, au fost aşezaţi în nord-estul satului, oameni din judeţele Vlaşca, Teleorman, împroprietăriţi din moşia Misleanca. Predominanţa vlăscenilor din aceasta parte a satului, a făcut să li se spună locuitorilor de aici "vlăsceni".
În 1906 au fost colonizaţi oameni din zona Buzăului care au populat nord-vestul satului actual.
Şi astăzi se spune "munteni" locuitorilor din această parte de sat.
În 1908, cele trei unităţi de sat, "Cotul Vechi", "Vlăscenii" şi "Muntenii", au fost unite într-un singur sat sub numele de Mihail Kogălniceanu după numele primului-ministru care a împroprietărit ţăranii.
Prof. M. Negrean
|